Utile

Reprezinta sisteme de convingeri, opinii consensuale referitoare la caracteristicile femeilor si barbatilor, in legatura cu trasaturile dezirabile ale masculinitatii si feminitatii. Trasaturile asociate femeilor si barbatilor nu sunt numai descriptive, ci si normative, ele ne arata nu numai cum sunt perceputi barbatii si femeile, dar si cum ar trebui ei sa fie. Caracteristici de gen asociate, in mod traditional si stereotipal, feminitatii: tandrete, dezvoltarea afectivitatii, dependenta, incapacitatea de a lua decizii etc. Caracteristici de gen asociate, in mod traditional si stereotipal masculinitatii: independenta, rationalitate, agresivitate etc.

Idei preconcepute care opereaza etichetari din perspectiva a ceea ce este predeterminat ca admis/respins, intrucat o persoana este barbat sau femeie. De exemplu, baietii „nu au voie” sa planga iar fetele trebuie „sa vina devreme acasa”.

Atitudinile si comportamentele dominante pe care societatea le asociaza femeilor si barbatilor, respectiv drepturilor si responsabilitatilor lor intr-o societate. Seturi de asteptari care ofera prescriptii comportamentale pentru fete si baieti, pentru femei si barbati. Se traduc in roluri prestabilite social, atribuite persoanelor in baza faptului ca sunt barbati sau femei. Rolurile de gen sunt cunoscute si invatate in cadrul grupului de prieteni, in familie, in comunitate, la scoala, din media si publicitate etc. De exemplu, rolul de gen atribuit preponderent femeilor este legat de responsabilitatile casnice (curatenie, pregatirea mesei) si de ingrijirea copiilor si a persoanelor in varsta iar rolul de gen atribuit preponderent barbatilor este asigurarea stabilitatii financiare pentru familie.

Atentia acordata, in orice activitate sau domeniu, diferentelor de gen.

Acest concept se refera la norme, valori, atitudini si perceptii necesare realizarii conditiei de egalitate a sanselor pentru femei si barbati, fara a neutraliza diferentele biologice dintre acestia.

Luarea in considerare in permanenta a dimensiunii de gen. Recunoasterea diferentelor si inechitatilor existente intre nevoile, rolurile, responsabilitatile si identitatile barbatilor si ale femeilor, sesizarea stereotipurilor si a modului in care acestea, discriminarile si rolurile de gen afecteaza negativ persoanele.

Ignorarea sau incapacitatea de a lua in considerare dimensiunea de gen (antonim al sintagmei ”sensibil la gen”).

Care nu are impact diferit – pozitiv sau negativ – asupra relatiilor de gen sau a egalitatii de sanse intre femei si barbati.

Limbaj care, prin expresiile si conotatiile sale, asigura un tratament lingvistic egal, nediscriminatoriu atat femeilor, cat si barbatilor.

Balanta de Gen reprezinta participarea unui numar egal de femei si barbati la o activitate sau intr-o organizatie, de exemplu, participarea in comitete sau in structuri de luare a deciziilor.

Prin egalitate de sanse si de tratament intre femei si barbati se intelege luarea in considerare a capacitatilor, nevoilor si aspiratiilor diferite ale persoanelor de sex masculin si, respectiv, feminin si tratamentul egal al acestora. A trata doua persoane in mod egal nu inseamna a le trata la fel! A asigura egalitatea de sanse inseamna sa iei in considerare contextul specific care influenteaza persoana in cauza si sa permiti fiecarei persoane sa isi foloseasca intregul potential, fara a-i impune limitari care nu sunt intodeauna specifice persoanei sale, ci sexului din care face parte. De asemenea, egalitatea de sanse se refera la vizibilitate, autonomie, responsabilitate si participare egala a celor doua sexe la/in toate sferele vietii publice si private. In Romania, aceasta problematica este reglementata printr-o lege speciala, Legea nr. 202 din 2002 privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati. Pe langa prevederi generale, legea prezinta domeniile in care se aplica masurile pentru promovarea egalitatii de sanse si de tratament intre femei si barbati si pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare bazate pe criteriul de sex. Aceste domenii sunt munca, educatia, sanatatea, cultura si informarea, politica, participarea la decizie, furnizarea si accesul la bunuri si servicii si alte domenii reglementate prin legi speciale.

Problematica egalitatii de sanse pentru femei si barbati s-a impus datorita eforturilor miscarii pentru promovarea drepturilor femeilor, care a scos in evidenta inegalitatea de sanse existenta in privinta accesului femeilor in politica, in afaceri, in mediul academic, in posturi de decizie etc., comparativ cu barbatii. Majoritatea initiativelor in acest domeniu s-au orientat catre reglementarea: accesului pe piata muncii, platii egale pentru munca de valoare egala, accesului la formare profesionala, promovarii in cariera, prevenirii si combaterii hartuirii sexuale etc. Un alt aspect important al egalitatii de sanse pentru femei si barbati il reprezinta concilierea vietii de familie cu viata profesionala, realizabila prin masuri si actiuni diverse, in plan personal dar si profesional (care pot fi aplicate atat de catre angajatori/institutii cat si de catre angajati) precum: concediul parental (concediul de crestere si ingrijire a copilului mic, care poate fi luat atat de mame, cat si de tati), flexibilizarea orarului de lucru, apelarea la noi formule de lucru (de exemplu teleworking), impartirea responsabilitatilor domestice si de ingrijire a copiilor intre soti/parteneri, dezvoltarea de servicii si facilitarea accesului la acestea privind activitatile domestice si de ingrijire a copiilor si a altor persoane dependente etc. Datele statistice arata ca femeile sunt platite in medie, in Romania, cu 10% mai putin decat barbatii, numarul femeilor in Parlamentul Romaniei este de aproximativ 11 % iar 85% dintre sarcinile casnice sunt in responsabilitatea femeilor.

Conceptul de gender mainstreaming se refera la integrarea sistematica a unor conditii, prioritati si nevoi specifice femeilor si barbatilor in toate politicile, programele, activitatile financiare si administrative, procedurile organizationale etc., in vederea promovarii egalitatii intre femei si barbati; mobilizarea politicilor si masurilor generale avand drept scop realizarea egalitatii, prin luarea in considerare, intr-un mod activ si deschis, in diferitele etape – planificare, implementare, monitorizare si evaluare – a efectelor acestor politici asupra situatiei specifice femeilor si barbatilor.

Termenul de actiune afirmativa se refera la masuri menite sa stabileasca egalitatea efectiva intre femei si barbati in domeniile vietii publice (pe piata muncii, in viata politica). Astfel de masuri se refera la: modalitatile de recrutare, conditiile de munca, plata muncii prestate, formarea profesionala, promovarea in cariera, accesul la posturile de decizie etc. Argumentul major adus in favoarea actiunilor afirmative este urmatorul: atat timp cat realitatea produce inegalitati, actiunea afirmativa este necesara astfel incat prin intermediul ei sa se recupereze distantele create artificial (prin caracterul partinitor al institutiilor existente etc) intre femei si barbati. Faptul ca legea consfinteste egalitatea intre cele doua sexe nu inseamna ca egalitatea chiar este o realitate practica. Discriminari trecute se reflecta in prezenta inegalitate de sanse, in ciuda cadrului legislativ egalitar; de aceea, principiul meritocratic (conform caruia femeile nu ar trebui promovate prin actiuni afirmative) permite perpetuarea nedreptatilor trecute in prezent. Egalitatea de sanse de facto impune, in unele situatii, luarea unor masuri care sa asigure un start egal tuturor concurentilor. O conditie pentru adoptarea lor este sa se admita ca discriminarea si alte bariere stau in calea obtinerii puterii si influentei politice de catre femei iar pentru a le indeparta uneori nu functioneaza alta solutie decat aplicarea de masuri compensatorii sau pozitive, de tipul cotelor de gen. Exemple de actiuni afirmative: Cotele de gen reprezinta o actiune afirmativa prin care se stabileste un procent sau un numar pentru compozitia de gen a candidatilor in alegeri sau pentru cei alesi. Cotele cel mai adesea imbraca forma unui procent minim, de exemplu cote de 20, 30 sau 40% pentru femei sau un procent neutru la gen, adica nici unul din genuri nu poate fi reprezentat cu mai putin de 40% sau mai mult de 60%. Cotele sunt o cale rapida pentru a atinge reprezentarea egala a femeilor si barbatilor in politica sau in structurile de conducere ale companiilor. Actiunile afirmative se aplica si in contextul educatiei, in privinta accesului rromilor la concursurile de admitere pe locuri separate. In cadrul acestui grup etnic, mai ales in comunitatile traditionale (caldararii, de exemplu), fetele sunt discriminate dramatic in raport cu baietii.

Activitatea remunerata care, in urma compararii, pe baza acelorasi indicatori si a acelorasi unitati de masura, cu o alta activitate, reflecta folosirea unor cunostinte si deprinderi profesionale similare sau egale si depunerea unei cantitati egale ori similare de efort intelectual si/sau fizic.

Discriminarea reprezinta orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex sau orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata sau orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice. Prin urmare, discriminarea implica sa faci diferente intre persoane, grupuri si comunitati, in dezavantajul unora dintre acestea, sa excluzi anumite persoane, grupuri si comunitati de la activitati, beneficii si drepturi conferite de lege, sa restrictionezi unor persoane, grupuri si comunitati drepturi si libertati conferite de lege sau sa tratezi preferential anumite persoane, grupuri, comunitati, in comparatie cu altele, acordandu-le privilegii primelor si dezavantajandu-le pe ultimele.

Diferentele, excluderile, restrictionarile si tratamentul preferential care se constituie in discriminare au ca ratiune apartenenta persoanei, grupului sau comunitatii discriminate la o categorie specifica. Aceste categorii sunt definite in legislatia romana drept criterii de discriminare. Criteriile de discriminare stabilite de legislatia romana sunt rasa, nationalitatea, etnia, limba, religia, categoria sociala, convingerile, sexul, orientarea sexuala, varsta, handicapul, boala cronica necontagioasa, infectarea HIV si apartenenta la o categorie defavorizata.

Discriminarea femeilor reprezinta orice diferentiere, excludere sau restrictie bazata pe sex, care are ca efect sau scop impiedicarea sau anularea recunoasterii, beneficiului sau exercitarii de catre femei, indiferent de statutul lor matrimonial, pe baza egalitatii dintre barbati si femei, a drepturilor omului si libertatilor fundamentale, in domeniile politic, economic, social, cultural, civil sau in orice alt domeniu.

Diferenta de tratament fata de o persoana, in defavoarea acesteia, din cauza apartenentei sale la un anumit sex sau din cauza graviditatii, nasterii, maternitatii sau acordarii concediului parental.

Aplicarea de prevederi, criterii sau practici, in aparenta neutre, care, prin efectele pe care le genereaza, afecteaza persoanele de un anumit sex, exceptand situatia in care aplicarea acestor prevederi, criterii sau practici poate fi justificata prin factori obiectivi, fara legatura cu sexul.

Orice fapta de discriminare care este bazata pe doua sau mai multe dintre criteriile de discriminare recunoscute legal (ex: femei in varsta, de etnie roma, care au o dizabilitate).

Pledoaria pentru drepturile femeilor, miscare sociala care sustine egalitatea in drepturi a femeii cu barbatul in toate sferele de activitate. Reprezinta o miscare pentru egalitatea intre femei si barbati din punct de vedere social, cultural, politic si economic. Se opune inegalitatilor de gen si pledeaza pentru drepturi egale pentru femei. Reprezinta recunoasterea faptului ca, indiferent de timp si spatiu, femeile si barbatii sunt inegali in privinta puterii pe care o au, atat in societate, cat si in viata personala, precum si corolarul acestei recunoasteri: faptul ca femeile si barbatii ar trebui sa fie egali

Reprezinta o forma de discriminare pe criteriul de gen, bazat pe stereotipizarea rolurilor de gen. Cel mai frecvent termenul este asociat discriminarii femeii. Isi are radacinile in traditiile culturale, implicand componente de frica, ura sau superioritate. Cu toate ca in multe tari exista legislatie care se opune conceptiilor si atitudinilor sexiste, acestea sunt infiltrate adanc in ideologia traditionala, fapt ce face dificila schimbarea lor. Sexismul se manifesta in prezent sub forma unor discriminari mai ”subtile”: eliminarea tacita a femeilor din profesiile si pozitiile cu castiguri ridicate, educatie practica si sportiva diferita pentru baieti si fete, orientarea fetelor catre profesii ”feminine”, desconsiderarea autoritatii femeilor in diferite domenii si chiar in comportamente private, utilizarea imaginilor media inferiorizante pentru femei, vehicularea credintei conform careia femeile ar trebui mai degraba sa stea acasa si sa aiba grija de copii si casa decat sa aiba o cariera profesionala sau credintei conform careia barbatii nu ar trebui sa desfasoare activitati considerate, in mod traditional feminine, cum ar fi ingrijirea, educatia, responsabilitatile domestice.

Violenta impotriva femeii inseamna toate actiunile de violenta indreptate impotriva femeilor, respectiv vatamare sau suferinta fizica, sexuala, psihologica sau economica, inclusiv amenintarile, coercitia sau privarea arbitrara de libertate, indiferent daca survin in public sau in viata privata. Orice femeie poate fi o victima a violentei. Acte de violenta impotriva femeii se produc indiferent de varsta lor, culoarea pielii, etniei, religiei sau a nivelului veniturilor si a educatiei. Aproximativ 1 din 4 dintre femei pot fi abuzate fizic sau sexual pe parcursul vietii, cel mai adesea de catre cineva cunoscut.

Violenta in familie reprezinta orice actiune fizica sau verbala savarsita de catre un membru al familiei impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca o suferinta fizica, psihica, sexuala sau un prejudiciu material.
Violenta domestica este o categorie de acte de agresiune care se produc in cadrul unei relatii intime. Avand un comportament agresiv, posesiv din ce in ce mai pronuntat, unul dintre parteneri incearca sa-si impuna controlul, sa-si demonstreze puterea in fata celuilalt.
Formele violentei in familie: – violenta fizica – violenta sexuala – violenta psihologica si emotionala; – violenta sociala – violenta economica
Violenta fizica reprezinta orice actiune fizica sau verbala care aduce atingere vietii sau integritatii corporale a unui membru al aceleiasi familii (crima, tentativa de omor, bataie, tortura, raniri si diverse vatamari corporale, lovituri, arsuri, aruncarea diferitelor obiecte etc.)
Violenta psihologica si emotionala reprezinta orice comportament care are ca rezultat o tulburare emotionala, cum ar fi actele de intimidare, amenintarile, santajul emotional, inclusiv inducerea fricii in legatura cu siguranta persoanei sau sanatatea copiilor sau rudelor; amenintari cu tortura sau viol; amenintari de ridicare a custodiei asupra copiilor; comportamente agresive (joaca cu un cutit, cu o arma de foc); obligarea unei persoane sa faca un anumit lucru, prin utilizarea fortei sau prin amenintari; presiunea perpetua al carei unic scop este acela de a afecta, discredita sau umili demnitatea personala; batjocura la adresa abilitatilor sau caracteristicilor mentale sau fizice ale persoanei; luarea in deradere si abuzul verbal, scaderea nivelului stimei de sine sau a imaginii in ochii rudelor; privarea de alimente/somn etc.
Violenta sociala reprezinta orice forma de violenta psihologica pasiva care consta in controlarea victimei, izolarea sau retinerea unei persoane impotriva vointei sale, supraveghere constanta, amenintari, intimidari, santaj, controlul constant al oricarui tip de comunicare cu alte persoane, interzicerea comunicarii sau contactului cu alte persoane, inclusiv cu alti membri ai familiei, restrangerea accesului la informatie etc.
Violenta sexuala consta in fortarea/determinarea unei persoane sa intretina contacte sexuale sau sa-i fie exploatata in orice mod sexualitatea. Include expunerea si obligarea la vizionarea de materiale pornografice, implicarea persoanei in acte sexuale, hartuirea sexuala (adesea in prezenta altcuiva sau a copiilor) si insultele cu caracter sexual, avortul sau sarcina fortata.